Discuție cu Ionuț Rada: despre sfertul uefantastic, TheRadaWay și nu numai

O veste destul de impotantă pentru ce ce nu știau: Break The Lines are acum propriul podcast ! Oarecum. El de fapt aparține unui prieten bun, pe nume Filip, care a fost suficient de omenos să fie de acord să lucrăm împreună la acest proiect. Podcast-ul se numește Ro Football Hub și are ca obiectiv promovarea fotbalului românesc în rândul vorbitorilor de limbă engleză. Apar episoade noi aproape săptămânal, iar cel de zilele trecute a fost puțin mai special decât restul. Am avut oportunitatea de a-l avea ca invitat pe Ionuț Rada, fostul fundaș de la CFR Cluj, Steaua și Rapid, care ne-a vorbit despre cariera sa, cât și despre proiectul său menit să ajute oamenii să își dezvolte un stil de viață sănătos prin educație. Vă las acum cu interviul, unde o să găsiți mai multe detalii legate de acesta și nu numai. 🙂

F: Salut, Ionuț, ne bucurăm că ai acceptat invitația noastră ! Spune-ne, ce faci mai exact în afara gazonului în această perioadă ? Și pe gazon dacă e cazul ? 🙂

I: Salut, Filip, mulțumesc și eu de invitație. În primul rând, mi-e greu să spun că m-am retras oficial din fotbal pentru că nu e niciodată ușor să spui stop și să renunți după atâta timp dedicat unui domeniu. Revenind la întrebare, în aceste vremuri grele, am încercat să îmi exercit pasiunea poriectului ,, The Rada Way”, acolo unde vorbesc despre lifestyle, avantajele sportului și să încerc pe cât posibil să conving lumea de ce e bine să faci sport în ziua de azi.

F: Legat de ,, The Rada Way”, știu că ai subliniat regulat importanța unei alimentații potrivite pentru atleții români, dar ce ar putea învăța academiile din ,, The Rada Way” pentru a dezvolta jucătorii tineri la un nivel bun?

I: Mulți oameni mă întreabă care ar fi primul pas spre dezvoltare și mereu le spun că educația. Pentru că degeaba le-aș vorbi oamenilor despre aceste lucruri, dacă ei nu ar știi despre ce este vorba, iar toate acestea pleacă de la părinți și ceilalți oameni din jurul fiecăruia. Educația despre ce tip de alimentație e bună, ce tip de antrenamente sunt benefice, trebuie totul să înceapă cu pași mici. Și asta vrea să ofere și proiectul meu, informații despre un comportament potrivit pentru atleți.

F: Sunt de acord și cred că informațiile pe care le are proiectul tău au fost ignorate de-a lungul anilor, pentru că vedem astăzi că România ca țară are jucători tehnici care au lipsuri la nivel atletic.

I: La nivel atletic, chiar și mental. Am citit recent un interviu dat de Ladislau Boloni care vorbea de jucătorii români și spunea ,, de ce ar trebui să plătesc 8-10 milioane de euro pentru un jucător român ?” și spunea cum în Franța ar fi putut găsi un fotbalist cel puțin la fel de talentat care, psihic, era mai bun decât cel român. Diferența dintre un fotbalist de la noi și unul din Vest este la nivel de mentalitate. Pentru că vedem cum astăzi mulți care pleacă din Liga 1 au probleme de adaptare în străinătate și ajung să se întoarcă după scurt timp.

F: Da și după cum spuneai, mentalitatea este foarte importantă în procesul de adaptare, pentru că vedem cum Drăgușin sau Mihăilă, care după părerea mea sunt jucătorii tineri cu cea mai pozitivă mentalitate dintre cei de acum, s-au adaptat la intensitatea mult mai ridicată a antrenamentelor, pentru că aceasta diferă mult de la cea din România, corect?

I: Da, am prieteni la Parma care mi-au vorbit despre Mihăilă și au spus că are calitate, că vrea să învețe de la ceilalți, dar că are multe de îmbunătățit, mai ales la nivel fizic. Dar e clar că dacă apreciezi această profesie 100%, atunci te vei dedica 100%, pentru că nu există sentiment mai bun decât acela de a excela în domeniul în care ți-ai propus să o faci de la început. Dar, pentru asta, e nevoie de foarte multă muncă constantă.

F: De acord, pentru că putem vedea în ultimii 10-20 de ani fotbaliști români talentași, gen Mitea, Budescu, chiar și Sânmărtean…

I: Uite, legat de Sânmărtean, i-am luat acum ceva timp un interviu pe canalul meu de Youtube și l-am întrebat ce n-a mers, pentru că era un jucător extrem de talentat, care știa foarte bine cu mingea, mereu relaxat în posesie, care făcea totul să pară ușor, dar care tituși nu a jucat la o echipă mare în Europa. Și mi-a răspuns că mental nu era pregătit, că nimeni nu l-a educat în direcția asta, că el credea că valoarea lui era suficientă. Drept urmare, cele mai mari echipe din cariera lui au fost Panathinaikos și Steaua. Păcat, pentru că au fost jucători cu același talent, dar cu o determinare mult mai mare care au ajuns la cel mai înalt nivel, gen Chivu care a și câștigat Champions League.

H: Crezi că pozițiile pe care jucau cei doi au avut vreun impact, pentru că lui Chivu, care era fundaș, poate i-a fost mai ușor să facă pasul în străinătate ?

I: Nu contează ce rol ai în teren dacă respecți indicațiile antrenorului și dacă ești serios și concentrat, portar, fundaș, atacant, din acest punct de vedere, fiecare compartiment e la fel.

H: Ionuț, întorcându-mă la începutul carierei tale, aș fi vrut să te întreb cum te-ai simțit să joci la 18 ani pentru echipa locală, deoarece să joci la Universitatea, fiind oltean, cred că a fost un sentiment aparte.

I: Multă lume mă întreabă care este formația pe care o susțin și nu e deloc ușor să aleg pentru că am avut momente frumoase la CFR, Rapid și Steaua. Totuși, dacă ar fi să dau un răspuns, aș alege Craiova ca fiind echipa care a rămas cel mai mult în inima mea, deoarece fiind din oraș, mergând la meciuri cu tatăl meu și visând mereu să joc pentru Universitatea, am rămas atașat de echipă în sine. După cum știm cu toții, e greu de spus exact cine este astăzi exact Universitatea Craiova, dar bineînțeles mă bucur pentru orașul meu că și-a recăpătat spiritul. Era un sentiment unic să pot juca pentru echipa locală, cred că era visul oricărui puști de atunci și pentru asta Craiova va rămâne mereu în inima mea.

H: Și cum vezi situația actuală în oraș legat de cele două echipe?

I: Nu e una ușoară, pentru că am fost întrebat pentru care Craiova am jucat și nu am știut ce să răspund. Pe atunci era una singură și nu știam ce se întâmplă în spate. Din păcate acest război a dezbinat orașul, unii oameni țin cu echipa din Liga 1, alții cu cei din Liga 2, dar mă bucur că răiesc aceste vremuri, pentru că la un moment dat nu mai exista nicio echipă, iar spiritul părea că murise. Dar e bine că există 2 academii de juniori solide, pentru ca cei mici să se dezvolte, chiar dacă ar fi de preferat să se rezolve acest conflict.

F: Ionuț, ce crezi că trebuie făcut în fotbalul românesc pentru a ajunge la performanțele obținute de generația ta ?

I: E o întrebare bună, pentru că vedem că anul acesta și CFR a ratat o oportunitate importantă în fața lui Dinamo Zagreb. O să fie și mai dificil anul viitor, pentru că doar campioana va merge in Liga Campionilor, în timp ce celelalte echipe vor merge în Conference League. Acum 10-15 ani, era normal ca o echipă românească să joace în Europa League sau în Champions League, aveam și un campionat mai puternic poate, unde aveam 5-6 formații foarte bune, bine finanțate, dar acum rămâne să vedem ce vor putea face FCSB și CFR, dar cred că va fi dificil.

H: Bineînțeles, tu știi foarte bine ce înseamnă sa joci în fazele superioare ditr-o competiție europeană, dar poți să ne spui exact cum a fost acel sfert de finală de acum aproape 15 ani ?

I: Sezonul acela a fost pur și simplu fantastic. Să joci fotbal în Europa din august până în aprilie a fost ceva de vis și să înfruntăm oponenți de asemenea nivel a fost wow. Când am picat cu Steaua în sferturi am simțit presiunea duelui, pentru că toată lumea în România vorbea despre această dublă, nimic altceva nu mai conta, dar a fost o experiență unică. A fost frustrant că am fost eliminați de Steaua fără să fi pierdut un meci, mai ales că golul luat acasă fuse primul încasat pe Giulești. Și CFR tot din cauza golurilor primie în deplasare a fost eliminată de Sevilla anul acesta, din păcate așa e fotbalul, dar per total a fost ceva senzațional.

F: Știu că în perioada aceea Mugurel Buga era un jucător foarte eficient pentru Rapid, cum a fost să îl ai coechipier ?

I: Mugurel a venit la Rapid de la Brașov la 28-29 de ani și a jucat foarte bine. A stat 2 ani acolo și a marcat multe goluri, multe dintre ele spectaculoase. E păcat totuși că a făcut acele meciuri mari pentru Rapid spre finalul carierei, astfel că i-a fost greu să prindă o ofertă bună atunci.

F: În 2007 ai mers la Steaua, cum a fost să lucrezi cu Hagi, Lăcătuș și cum ai resimțit presiunea pe care Gigi o punea pe jucători ?

I: Văd de multe ori azi jucători care merg la Steaua și care după o perioadă se plâng de presiune și de critici și cred că trebuie să te aștepți la lucrurile astea dacă te duci la o echipă cu suporteri. Până la urmă, dacă vrei să faci performanță, trebuie să îți asumi și lucrurile negative și să mergi la echipele care vor performanță, pentru că acolo vei crește ca fotbalist. Relația mea cu Gigi Becali a fost una foarte bună, toată lumea îl cunoaște ca personajul de la televizor, dar când camerele nu sunt pornite, e un om normal. În ultimul an a evitat să mai apară în spațiul public, chiar dacă înainte făcea asta destul de des, totuși era foarte bine să îl avem lângă noi în vestiar, încerca uneori să fie sever, dar nu reușea mereu pentru că nu era stilul lui. Dar per total, e de apreciat, pentru că a băgat foarte mulți bani la Steaua și a făcut performanță. Să lucrez cu două legende ca Hagi și Lăcătuș a fost o oportunitate imensă, de fapt chiar Hagi m-a convins să plec de la Rapid, decizie deloc ușoară din cauza rivalității dintre cluburi.

H: Ai jucat la două cluburi din București, dar probabil cel mai frumos moment al carierei tale l-ai trăit la Cluj și aici mă refer la victoria de pe Old Trafford. Spune-ne cum a fost să joci în fața a 60.000 de oameni și să învingi unul dintre cele mai mari cluburi pe unul dintre cele mai mari stadioane ale lumii?

I: M-am simțit ca un copil care mergea prima oară la stadion să își vadă echipa. Urmărind toate meciurile din Champions League, era un vis să poți juca pe Old Trafford, o adevărată fortăreață, renumită în toată lumea. Cu o zi înainte de meci, la antrenamentul oficial, țin minte cum am petrecut 2-3 minute să absorb totul, pentru că era o oportunitate incredibilă să urmărești un meci acolo, dar să joc 90 de minute și să și câștig acel meci a fost ceva senzațional. Dacă mi-ar fi spus cineva că la 30 de ani aș câștiga pe Old Trafford împotriva lui Ferguson, nu mi-ar fi venit să cred. Presiune este la orice nivel, dar este una bună. Împotriva lui Manchester United m-am concentrat pe adversarii direcți, pe Rooney, pe Van Persie, hai să vedem de ce sunt așa buni, și trebuia să dai totul ca să îi oprești. A fost ciudat pe moment, pentru că am câștigat atunci, dar am fost eliminați din Champions League, însă peste ani a rămas rezultatul și vorbim și acum între noi, jucătorii, despre această performanță și nu ne vine să credem.

F: A fost o eliminare crudă, parcă Galata a terminat pe 2 în urma meciurilor directe, dacă era după golaveraj, v-ați fi calificat.

I: Da, dar la pauză eram calificați. Era 0-0 pe Old Trafford și 1-0 pentru Braga. Din păcate, Galatasaray a întors rezultatul și s-a calificat. Dar așa e fotbalul, am mers în Europa League și am jucat împotriva Interului pe Giuseppe Meazza, alt stadion incredibil, cu o istorie importantă în fotbalul european.

H: Înainte de a veni la CFR, ai petrecut 6 luni la Al-Nassr, în zona Golfului. Presupun că ai urmărit situația lui Moruțan și discușia legată de transferul lui acolo. Ce l-ai sfătui să facă pe el și pe orice jucător român care primește o ofertă de acolo?

I: Nu e o decizie ușoară, pentru că sunt oameni mari din fotbal care îl sfătuiesc să meargă acolo să se asigure financiar. Moruțan e un jucător bun, are 21 de ani, dar în fotbal nu primează întotdeauna banii. Poate la 29-30 de ani ai fi îndreptățit să mergi în Arabia, dar la vârsta lui, Moruțan nu trebuie să uite de ce s-a apucat de fotbal, chiar dacă salariul acolo e să zicem de 10 ori mai mare. Dacă ai o ofertă de 1 milion de euro pe an din Arabia și una de 300.000 de euro din Spania, atunci clar că mai bine i-ar fi să aleagă a doua variantă, deoarece ar avea șansa să crească mai mult într-un campionat bun din Europa. Nu e o hotărâre ușoară, dar am trăit un episod similar atunci când eram la Steaua, am primit o ofertă de la Terek Grozny și am decis să aștept. Astfel am plecat la Al-Nassr la 28 de an, am semnat pentru un an și jumătate, dar am rămas doar 6 luni, pentru că nu regăseam nimic din ceea ce m-a făcut să joc fotbal profesionist. De aceea, m-am întors în România, la CFR, am jucat în Europa și m-am simțit mult mai bine.

F: După experiența de la CFR, a venit transferul în Italia, ce perspective ți-a deschis această mutare ?

I: Aveam 32 de ani când am ajuns acolo și a fost o provocare bună pentru mine. Era o echipă bună, cu jucători de valoare și eram fericit să văd mentalitatea antrenorilor de acolo, cum lucrau tactic. Luptam la fiecare antrenament, nu îmi plăcea să pierd și nu puteam să accept ca un coleg să treacă de mine și uneori chiar se speriu că eram prea determinat. Dar voiam să joc și trebuia mereu să îți faci simțită prezența pentru că din 27 de jucători de câmp câți sunt în lot, doar 10 pot începe titulari, așa că trebuie mereu să dai totul.

F: Ionuț, a fost o plăcere că am putut să vorbi ! Mulțumim că ai acceptat invitația și sperăm să facem o a doua parte într-o zi !

I: Sigur, Filip, nicio problemă, a fost plăcerea mea, ma bucur că am putut vorbi și sper să ne auzim din nou curând !

Ceva puțin mai altfel săptămâna asta, dacă v-a plăcut o să facem și alte asemenea interview-uri pe viitor. Nu uitați de podcast-ul Ro Football Hub disponibil pe Spotify, până atunci, cam atât pentru azi, ne revedem curând ! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: