Și cineva ar trebui să îi spună acest lucru lui Eugen Neagoe, care își laudă necontenit jucătorii, în ciuda unor prestații cenușii, specifice unor echipe mici, fără pretenții.
Pe scurt, se prefigurează un alt sezon mediocru pentru olteni, fără titlu, Cupă sau grupe europene. Doar că de data aceasta, Craiova se pare că nu va prinde nici podiumul, revelația Farul suflându-i și căldurosul si obișnuitul loc 3, ocupat în general de alb-albaștri, sub rivalele FCSB și CFR. Ce s-a mai greșit și de data asta? Faptul că din nou s-au schimbat 2 antrenori și din această loterie, Bănia nu a rămas cu cel bun. Pentru că spre deosebire de omologii săi, Rădoi avea o idee de joc, care se baza pe niște principii și inițiative tactice. Balint avea un concept ,,agresiv”, orice ar fi însemnând asta și oricum ar arăta pe un teren de fotbal. Dar Neagoe?
Neagoe este exact antrenorul pe care îl căuta conducerea: yesmanul perfect. Calm, comod, plăcut de fani datorită originii sale (lumea uită că e consătean și văr cu ,,Satana” Pițurcă, dar trecem peste), E.N este întruchiparea tehnicianului care va rezista cel mai mult la cârma Științei. Propune un fotbal plicticos, un 4-2-3-1 lipsit de creativitate sau inovații și un sistem care se bazează pe valoarea propriilor fotbaliști (din nou, ce o fi însemnând și asta). Acesta din urmă este un nonsens. Este o aberație foarte ușor de demontat ținând cont că Oltenia, cu toate echipele sale, nu a mai văzut un titlu de campioană, de când ,,Geană” era pe undeva pe la juniori. Deci să acorzi atâta încredere unor pseudo-campioni, este ca și cum m-ai lăsa pe mine să pilotez un avion, doar pentru că am permis de conducere.
Așadar, unde se îndreaptă Craiova? Nicăieri și repede. Neagoe nu cere achiziții, de teamă să nu supere un board căruia îi place să se alinte, mulțumit cu poziția pe care ocupă (în clasament, fiind cea mai înaltă din cariera de principal) și cu salariul aferent. Dacă Neagoe crede că mijlocul Craiovei e mulțumitor, că jucători ca Mateiu sau Căpățână au ce caută la astfel de echipă, că Ivan e destul de constant și că nu se poate face mai mult din rolul lui, atunci și ratarea podiumului e mulțumitoare. Pentru că mai mult de atât nu se poate.
Ca să închei, această abordare de ,,ăia nu au fost mai buni decât noi” după ce ai remizat, este de asemenea ridicolă. Arată că ești obtuz în gândire și rupt de realitate. Nu vrei să te schimbi sau să crești. Practic, această conducere a Craiovei nu vrea titlul cu acest comportament. De aceea, s-ar putea să asistăm la prima onorare a contractului a unui antrenor la Craiova, sau chiar la o prelungire. Însă această lăudare a mediocrității nu a dus Craiova decât într-un punct. Iar impertinența nu va duce Știința mai departe, spre marele Ei vis, ci o va costa. Și doar timpul va hotărî dacă nota de plată va fi într-adevăr exorbitantă.
Break The Lines 