Și de 6 puncte cu un golaveraj +3. În fața Andorrei, ce a evoluat ultimele 30 de minute în 10 și a celei mai slabe naționale care a venit la București în ultimii ani.
Cam cu asta rămânem după această pauză internațională, ce a generat discuții cu ceva timp înainte să înceapă, din diverse motive pe care le-am acoperit anterior. Cu aceste cifre în statistici și cu 2 prestații destul de străvezii ale ,,tricolorilor”, care nu știu câtă speranță dau publicului pentru dubla de foc ce urmează în iunie, contra Kosovoului și a Elveției.
Teoretic, Iordănescu și jucătorii ne pot întreba ce mai vrem. Până la urmă, au obținut ce era nevoie, 2 victorii, 175 de minute fără gol și ,momentan, același număr de puncte ca liderul grupei. Însă cum cei ce știu unde sunt programele de sport și au mai putut urmări un meci-două, știu că în fața unor astfel de state-fantomă în materie de fotbal, acesta este minimul. Mulți deplâng decăderea fotbalului românesc, de cum am ajuns să fim bătuți prin Europa de Georgia, Armenia, sau Luxemburg. Aceste înfrângeri au cântărit greu și au reprezentat fundul oceanului atins de sportul românesc, care pare că se scufundă tot mai adânc după naufragiu și tot mai departe de civilizația europeană de la suprafață. Lucrurile astea merg mână în mână cu societatea, sportul e finalmente produsul interesul și pasiunii unor oameni. Dacă acestora nu le mai pasă, nu mai urmăresc, nu își mai trimit copiii să practice discipline de orice fel și nu se informează cu privire de beneficiile acestor idei, se alege praful. Dar se pare că poporul nostru e bun să preia ce are mai rău Occidentul, adică ura, conflicte și lipsa de deschidere în gândire. Acesta e poate singurul motiv pentru care la meciuri ale naționalei la București, observăm tot felul de scandări lipsite de sens și de logică, pentru a fi aplaudate ulterior ca focile de fotbaliști (cum ar fi eroul Burcă, ce a ținut să laude exagerat peluza anti-occident și care i-a atacat coechiperul acum 2 ani, completând tabloul straniu spunând că este naționalist) , care habar nu au câtă ură și prostie se ascunde în spatele unor aparent simpli urmăritori de fotbal. Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Revenind la partidă, primele și ultimele 30 de minute au fost într-o simetrie desăvârșită, am debutat excelent, marcând rapid 2 goluri, dar arzând instant și rămânând fără gaz în a doua repriză. Despre adversar, cu cât vorbim mai puțin, cu atât mai bine, din moment ce actualmente sunt cea mai slabă formație din grupă și oricum, cel mai probabil, vor fi expulzați de UEFA din această campanie pentru implicarea țării de partea Rusiei în războiul cu Ucraina. 6 puncte, lumea îndeamnă la calm, deși aceste 2 prestații au fost oricum, doar nu calme și care ne-au arătat limitele și suficiența, plus parțial un motiv pentru care nu am mai bătut pe nimeni de ,,Doamne ajută” de ani de zile. Rămânem cu punctele și cu speranța că, până în iunie, vom uita cum am jucat aceste 2 partide. Deși nu ar trebui să o facem, iar cei care se vor mulțumi cu puțin, trebuie ignorați. Hai România!
P.S: Ați văzut că se poate și fără Chiricheș?
Break The Lines 