Parcă o duceam prea bine de când nu mai jucase naționala ultima oară. Parcă prea bine. Abia terminasem sezonul de Liga 1 cu dezamăgirea ratării unei finale de titlu și uitasem de relele de la prima reprezentativă.
Iată că de ce ne-a fost frică nu am scăpat, iar coșmarul ex-iugoslav s-a repetat, după o prestație sterpă în deplasarea de la Podgorica. Cruciada în presă a avut proporții gigantice și Iancu de Hunedoara s-ar fi emoționat dacă ar fi văzut-o. Și pe bună dreptate, niciun șut expediat pe poarta adversă în 90 de minute reprezintă umilința supremă în fotbal, de aici și supărarea suporterului român.
Cauzele? Ar fi ceva nou? Jucătorii sunt aceiași. Nominal, s-au mai perindat câțiva în ultimii ani din aria de selecție, dar valoric, ne zbatem într-o mocirlă identică. Selecționerul? Da, dar dacă nu are mână de lucru, poate să fie el și Guardiola, tot nu se rezolvă nimic în jocul naționalei. Ce se poate rezolva însă ceva mai repede este spiritul acesteia. Și un start ar putea să îl dea Edi Iordănescu, ce s-a ferit din a-și asuma deplina responsabilitate pentru înfrângerea de aseară. Deci, la debut, a dat vina pe jucători, un prim pas destul de strâmb. Psihologii ar spune că suficient de strâmb cât să își rupă un picior. Surprinzătoare atitudinea lui Iordănescu într-un fel, pentru că în media circulau povești că și-ar fi temperat orgoliul și că ar fi avut o comunicare bună cu fotbaliștii săi. Se pare că acea aparentă legătură s-a evaporat rapid, iar acum selecționerul e pe minus în ceea ce privește raporturile cu jucătorii lui, făcând articolele anterioare să pară îndoielnice, sau făcute pe prietenii.
Vorbind și de astfel de lucruri, gafeurul de serviciu cu Muntenegru a fost Vlad Chiricheș, nimeni altul decât, ceea ce pare a fi, bunul amic al lui MM Stoica, devenit peste noapte analist TV. Comentariile sale față de fostul jucător par hilare în contextul prestației sale de aseară, una în care a greșit la ambele goluri. Doza de penibil a fost alimentată și de purtarea banderolei de către acesta, completând un tablou dezolant al regresului unei naționale aflate într-o derivă fără scăpare.
Perspectivele par destul de sumbre, deși mai sunt 3 meciuri din această acțiune. Deja se anunță schimbări masive, ceea ce nu poate însemna nimic de bine pentru omogenitatea lotului. Iordănescu încă nu își știe echipa și e normal, dar nici modificarea întregii echipe nu va ajuta. Sperăm să arătam mai puțin dezastruos acasă cu Bosnia și să scoatem mai mult din celelalte meciuri. Hai (odată) România!
Break The Lines 