Din tată în fiu

În sfârșit, după 2 luni de căutări, se prefigurează numirea unui selecționer. Nu cel pe care l-a vrut Federația, ci mai degrabă cel care i-a rămas.

Întâi a refuzat Rădoi, care a așteptat încheierea contractului cu Naționala. Apoi a fost rândul lui Dan Petrescu, folosindu-se de pretextul clauzei de reziliere care îl ținea captiv la Cluj. Și în final, ultimul tăiat de pe listă a fost Ladislau Boloni, cu care negocierile s-au sistat brusc, după ce părea că se va ajunge la un acord.

Cu ce variante a rămas Casa Fotbalului? Cu Adrian Mutu, fostul selecționer al naționalei U21 și fostul tehnician al locului 14 din L1 și cu Edward Iordănescu, campion național în sezonul trecut și ex-antrenor la vice-campioana României, plecat cu cântec după doar 10 meciuri de campionat la roș-albaștrii. Unul dintre ei are un mare nume de fotbalist în spate, între timp celălalt are un nume mare de tată drept factor decisiv în numirile sale la comanda diferitelor echipe finanțate de autoritățile locale (nimic ciudat aici) din campionatul nostru. CV-ul înclină clar balanța spre Iordănescu Jr. Un titlu câștigat în urmă cu 9 luni e greu de ignorat, în timp ce influența mentorului său, care, întâmplarea face să îi fie și tată, a hotărât clar pe cine va contacta FRF.

La prima vedere, nu este deloc o alegere rea. Un antrenor apreciat la noi, care a arătat lucruri bune în campionatul nostru și care are avantajul de a fi lucrat la multe echipe cu probleme, știind deci cu ce se mănâncă. Numirea lui Edi în funcție mi s-a părut un no-brainer încă de când Rădoi a renunțat la post. Însă, știm cu toții că, în ciuda tuturor încercărilor FRF de a ne convinge că el este alesul și că au fost ținute nenumărate întâlniri în care s-a votat acest lucru, discuțiile din presă au știrbit orice formă de integritate pe care le avea acest proces. Poze cu federalii negociind, răspunsuri ale cluburilor contactate cu privire la situația antrenorilor lor, nimic nu a fost confidențial. Iar această lipsă de încredere afișată de Burleanu & Co. nu vor face decât să îi rănească orgoliul viitorului selecționer.

Deci, pentru cei care sperau ca titlul articolului să fie despre revenirea lui Răzvan Lucescu la națională, din păcate, dinastia care își va continua regimul este familia ,,Puiu”. Și oricât de neplăcută poate părea această numire în fruntea naționalei a fostului manager de la Gaz Metan și Astra, să nu uităm că aceasta este o oportunitate de a vedea la ce nivel se află campionul național și pe unde suntem. Și, mai important de atât, ne va reprezenta țara, așa că hai să îi urăm bun venit și baftă. Hai România!